La 31 octombrie 1517, Martin Luther și-a afișat cele 95 de teze pe porțile bisericii Wittenberg, ceea ce a dus la o serie de reforme în întreaga lume. Mișcarea de reformă religioasă a prins repede rădăcini în Debrecen, iar orașul a devenit centrul reformei maghiare.
Cu ocazia celei de-a 500-a aniversări a reformei și celei de-a 450-a aniversări a existenței Diocezei Reformate din regiunea Tiszántúl (dincolo de Tisza), orașul Debrețin, împreună cu Dioceza Reformată din regiunea Tiszántúl a găzduit multiple programe internaționale și naționale eminente în 2017. Cu ocazia anului comemorativ, a fost creat și un traseu tematic, care ghidează vizitatorii prin locurile comemorative ale Reformei din Debrețin.
Locuri comemorative ale reformei în Debrețin:
Biserica Reformată (Piața Kossuth)
Clădirea simbolică a Debreținului și a reformării maghiare. A căpătat forma sa clasicistă între 1805 și 1821. Predecesorul său, biserica gotică Sfântul Andrei, a fost locul în care a avut loc Sinodul de la Debrețin din 1567, care a stabilit ordinea constituțională a bisericii reformate. Din 2014, este monument de patrimoniu cultural național, împreună cu Colegiul Reformat: la 14 aprilie 1849, aici a fost proclamată Declarația de Independență, prin care s-a proclamat detronarea Casei Habsburgilor.
Arborele Lycium (colțul străzilor Füvészkert și Múzeum)
Raritatea botanică devenită arbore comemorează o dezbatere religioasă legendară din epoca reformei. A crescut dintr-un singur răsad, înfipt în pământ de către partea catolică în toiul discuției, cu această exclamație: „Atunci va deveni ceva credința voastră când această buruiană va deveni copac!”
Clădirea Primăriei (Strada Piac nr. 20)
Din 1531 se află în acest loc clădirea din care se administrează Debreținul. Consiliul orașului, format din judecătorul-șef, jurații și senatorii era principalul forum de administrare și justiție a Debreținului. Timp de trei secole după apariția Reformei în Debrețin, consiliul orașului, condus de judecătorul-șef, a supravegheat de aici viața religioasă și morală a „Republicii Creștine”.
Fosta Casă Parohială (Strada Hatvan nr. 1)
În acest loc se afla casa parohială, în care la mijlocul secolului al XVI-lea, trăia reformatorul-episcop Melius Juhász Péter, și în care tipografia Debrețin, care funcționează și astăzi, și-a început activitatea în 1561, sub conducerea lui Huszár Gál. În 1912, în locul său a fost construit Palatul Episcopal, care este în continuare un imobil al bisericii.
Tipografia Alföldi (Strada Böszörményi nr. 6)
Predecesorul tipografiei, care funcționează neîntrerupt până în prezent, și care a fost administrată timp de secole în comun de către oraș și Biserica Reformată, a fost înființată la Debrețin în 1561 de către predicatorul Huszár Gál. În secolele XVI și XVII, aici cele mai multe publicații în limba maghiară, majoritatea lor servind la consolidarea spiritualității reformate.
Fosta Casă Consistorială (Piața Kálvin nr. 17)
Din 1739, timp de un secol și jumătate, aici și-a desfășurat activitatea consiliul bisericesc (consistoriu, prezbiteriu), care a gestionat afacerile Bisericii Reformate. În 1889, în locul său a fost construit Biroul Episcopal al Diocezei Reformate din regiunea Tiszántúl.
Fostul Verestorony (Turnul Roșu) (Piața Kossuth)
Între 1640-42 a fost construit din cărămidă turnul separat de clădirea Bisericii Mari, pentru a servi ca locul clopotului de 50 de chintale, donat orașului Debrețin de monarhul transilvănean Rákóczi György I. Clopotul Rákóczi, distrus în incendiul din 1802 și apoi turnat din nou, se află acum în turnul vestic al Bisericii Mari.
Coloana memorială a sclavilor pe galere (Piața Kálvin)
Coloana, ridicată în 1895, comemorează preoții protestanți condamnați la sclavie pe galere pentru credința lor în secolul XVII. Papa Ioan Paul al II-lea a depus o coroană de flori la monument în 1991, în spiritul reconcilierii.
Statuia lui Bocskai István (Piața Kálvin)
Statuia ridicată în 1906, cu ocazia celei de-a 300-a aniversări a păcii de la Viena, care le-a asigurat și protestanților dreptul de a-și exercita religia, comemorează monarhul transilvănean, protectorul de neclintit al libertății religioase, patronul Colegiului Reformat, și cel care i-a reinstalat în jurul Debreținului pe haiducii care au trecut la credința reformată.
Colegiul Reformat (Piața Kálvin nr. 16)
Instituția, care funcționează neîntrerupt din 1538, este un simbol al legăturii strânse dintre biserică, cultură și viața publică din Ungaria și a fost „alma mater” a multor gânditori maghiari remarcabili de-a lungul secolelor. În prezent, clădirea găzduiește Universitatea Teologică Reformată, Marea Bibliotecă și două muzee. Și-a căpătat aspectul clasicist din prezent în secolul al XIX-lea.
Oratoriul Colegiului Reformat (Piața Kálvin nr. 16)
Între 9 ianuarie și 21 mai 1849, în această sală de rugăciune și-a ținut ședințele camera inferioară a Parlamentului maghiar. La 13 aprilie, aici a fost adoptată Declarația de Independență care proclama detronarea dinastiei Habsburgilor.
Biserica Reformată Mică (Piața Révész nr. 2)
Cel de-al doilea loc de închinare al comunității reformate din Debrețin și-a căpătat aspectul baroc în 1731. În 11 ianuarie 1860, aici și-a ținut ședințele adunarea generală a diocezei, care a respins decretul imperial care restricționa autodeterminarea protestanților.
Fostul Spital (zona delimitată de străzile Raktár, Ispotály și Salétrom)
Clădirea este un memorial al azilului de săraci, orfani și de îngrijire a bolnavilor fondată în timpul Reformei. La 2 iunie 1944, complexul de clădiri, împreună cu biserica reformată a spitalului a fost distrus de un bombardament.
Biserica reformată de pe strada Kossuth (Piața Méliusz)
Biserica Roșie („Veres Templom”), construită din cărămidă în 1886, se remarcă prin picturile murale care înfățișează simboluri biblice și ale bisericii reformate, pictate de Haranghy Jenő în 1936.
Fostul cimitir Dobozi
Lângă poarta orașului, pe strada Cegléd, se afla adineauri cimitirul care a găzduit mormintele lui Melius Juhász Péter, episcopul reformator, precum și ale multor altor pastori reformați și profesori ai colegiului.
Biserica Evanghelică (Strada Miklós nr. 3)
Inițial, și în orașul Debrețin a apărut direcția luterană a reformării, însă în cele din urmă, doctrinele Reformei elvețiene s-au răspândit mai mult. O parohie evanghelică independentă a fost organizată abia la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, iar biserica a fost construită în 1889. Clădirea a fost complet renovată în 2015.
Biserica reformată din Szabadságtelep (Piața Komáromi Csipkés György)
Clădirea, sfințită în 1935, este una dintre bisericile construite în prima jumătate a secolului XX în străzile-grădină din Debrecen. În zona înconjurătoare, multe străzi poartă numele unor figuri proeminente ale reformei europene și naționale.
Gimnaziul Dóczy al Colegiului Reformat (Strada Kossuth nr. 37)
Înființată în 1838 și formată ulterior dintr-o școală primară, un liceu și o școală de formare a profesorilor, instituția de învățământ pentru fete a fost naționalizată în 1952. Din 2002, clădirea în stil neoromânesc găzduiește o școală gimnazială reformată de șase clase, cu predare mixtă.
Fostul Gimnaziu Reformat (Strada Péterfia nr. 1-7)
Clădirea maiestuoasă în stil neoromânesc a fost sediul Gimnaziului Reformat între 1914 și 1972. Din 2014, aici se află Școala Primară și Gimnaziul Colegiului Reformat. Coridorul de la primul etaj al clădirii este decorat cu picturi murale care ilustrează scene ale istoriei reformării.
Universitatea din Debrețin (Piața Egyetem nr. 1)
A fost fondată în 1912 din facultățile Colegiului Reformat, iar între 1914 și 1950, aici a funcționat și o facultate de teologie reformată. Legăturile spirituale reformare sunt comemorate de plăcile comemorative din Curtea de Onoare și vitraliile din Aulă.
Statuile predicatorilor din Piața Universității (Piața Egyetem nr. 1)
Statuile celor patru predicatori din Piața Universității sunt o referință la fundamentele spirituale reformate ale comunității științifice din Debrețin: Juhász Melius Péter a fost liderul Sinodului de la Debrețin din 1567, care a pus bazele constituționale ale Bisericii Reformate; Huszár Gál a fost fondatorul tipografiei care funcționează și astăzi; Molnár Szenczi Albert a fost cel care a tradus în limba maghiară Psaltirea din Geneva; Komáromi Csipkés György a fost traducătorul Bibliei.
Biserica Universității (Piața Egyetem nr. 2)
Colegiul Reformat a fost construit între 1938-39, cu ocazia celei de-a 400-a aniversări a înființării Colegiului Reformat, la inițiativa profesorului de teologie Csikesz Sándor. În an 1970, și-a pierdut funcția ecleziastică, astăzi însă deservește obiectivele bisericii reformate universitare.
