Debreținul este un oraș cívis (familii indigene înstărite ale Debreținului care își câștigau traiul din agricultură sau industrie ușoară). Mulți utilizează această expresie, dar oare știu ce înseamnă acest cuvânt: „cívis”? Și oare ce amintiri ai acestei culturi a cívis-ilor mai trăiesc în oraș? Veniți cu noi într-un tur virtual al celor mai frumoase case ale cívis-ilor din Debrețin și descoperiți patrimoniul cívis-ilor, urmele vieții lor de zi cu zi, care fac parte integrantă, dar mai puțin cunoscută, din oferta turistică a orașului Debrețin, într-o măsură similară ca și populara Biserică Mare Reformată sau fermecătoarea Pădure Mare.
Cuvântul „cívis” provine din cuvântul latin pentru „cetățean”. Conform Dicționarului etnografic, oraș cívis este „numele distinctiv al acelor orașe mari de câmpie din zona Alföld care dobândiseră sau se apropiau de statutul de oraș regal liber, dar cetățenii lor erau în principal producători de mărfuri din activități agricole și de creștere a animalelor, iar membrii lor din domeniile comercial, industrial și intelectual erau în mare parte de origine iobăgească. Deși termenul „cívis” era folosit în multe dintre orașele mari din zona Alföld, astăzi doar Debrețin este cel mai frecvent numit oraș cívis.
Cívis-ii din Debrețin și-au trăit epoca de aur în secolele XVI și XVII, însă în secolul al XIX-lea nu și-a găsit locul în societatea din ce în ce mai urbană, iar în prima jumătate a secolului al XX-lea a dispărut complet, transformându-se. Cu toate acestea, unele dintre casele lor au rămas până în prezent, iar aruncând o privire în curțile lor ne duce înapoi în timp, la începutul secolului sau chiar mai devreme. Mai jos vă prezentăm câteva dintre preferatele noastre din cele mai frumoase și mai interesante case cívis.
Strada Hatvan nr. 23
La vest de Biserica Reformată Mare se află una dintre străzile străvechi din Debrețin, strada Hatvan, în mijlocul căreia se află rânduri de case burgheze foarte valoroase. Printre acestea, sub numărul 23, se află clădirea monument de culoare verde pal, care este cea mai importantă din punct de vedere al istoriei locale. Aici se afla adineauri casa natală a lui Csokonai, iar apoi primul muzeu din Debrețin a fost deschis în casa burgheză eclectică construită pe acest lot. Aici lucra istoricul local, muzeologul și etnograful Zoltai Lajos, care a cercetat mult istoria Debreținului și casele cívis. Pe fațada clădirii, merită admirate capitelurile unice în formă de femei înaripate.

Strada Mester nr. 27
Pe străzile iregulare și șerpuite ale fostei așezări Mesterfalva din epoca Árpád – străzile Jókai, Csokonai, Garai, Cserepes, Tanító și Borz – puteți găsi case burgheze reprezentative, alături de case mai modeste cu fronton. Pe aceste străzi nu au mai rămas multe case rezidențiale cívis, însă puteți avea parte și acum de atmosfera unică și liniștea caracteristică. Pe strada aglomerată Mester, la marginea dinspre nord a zonei, un peisaj stradal foarte frumos și unitar a rămas din șirul de case burgheze uriașe. Casa în stil Art Noveau de sub numărul 27 merită vizualizată datorită ferestrelor sale nemaipomenite, decorate cu sculpturi de floarea soarelui.

Strada Darabos nr. 19
Partea cu numere pare a străzii Darabos, împreună cu o întreagă parte din comună a fost restructurată în cea de-a doua jumătate a anilor 1970, fiind construite în locul clădirilor blocuri de locuințe care domină și astăzi strada. Strada astfel realizată este dominată de un caracter distinctiv de Debrețin, cu un rând de blocuri de o parte, și case vechi, valoroase pe cealaltă. La construirea centrului comercial Plaza Debrețin a fost cruțată căsuța mică de pe colțul străzilor Darabos și Hunyadi, în care și-a petrecut ultimii ani poetul Csokonai Vitéz Mihály, aceasta fiind și locul decesului său în 1805. În prezent, clădirea găzduiește cafeneaua Susmus Kávézó.

Strada Bajcsy-Zsilinszky nr. 51
Strada liniștită Bajcsy-Zsilinszky, care se ramifică de pe strada principală, merită să vă plimbați pe ea din mai multe motive. Atmosfera burgheză a străzii Piac contrastează în mod special cu atmosfera idilică de sătuc la capătul celălalt al străzii. Vă recomandăm să vă opriți puțin la numărul 15, deoarece aici se află o casă cívis originală, utilizată în prezent ca și spațiu comercial. Iar casa de la numărul 51 merită o vizită pentru fațada sa frumoasă, decorată cu figuri feminine alegorice. Sculpturi similare pot fi observate pe mai multe case din oraș, acestea reprezintă stilurile tipice de decorare a clădirilor de la începutul secolului.

Strada Széchenyi nr. 6
La începutul uneia dintre cele mai aglomerate, dar în același timp și cele mai străvechi străzi ale Debreținului, se află niște case baroce cu proporții impunătoare și porți grele cu arcade. Printre acestea, sub numărul șase este situată cea mai veche casă din Debrețin. Construcția casei Diószegi de adineauri, care funcționa ca și oficiu poștal, poate fi trasată până în anii 1690. Puteți admira și în prezent pridvorul și pivnița originale ale clădirii. Casa este de interes istoric local, deoarece în 1714, aici s-a cazat regele Carol al XII-lea al Suediei. În prezent, clădirea găzduiește un hotel de tip boutique și un restaurant, sub numele „Régi Posta Fogadó” („Hanul Poșta Veche”).

Strada Vígkedvű Mihály nr. 35
La marginea sudică a centrului orașului, în apropierea Gării Mari din prezent stătea odată așezarea din epoca Árpád , denumită inițial Torna, și ulterior Boldogasszonyfalva, până când a fost absorbit de oraș în 1657. În 1811, districtul a fost distrus complet în ultimul mare incendiu din Debrețin, iar zona a fost restructurată, fiind desemnate în locul său loturi noi, mai regulate. La sfârșitul secolului al XX-lea, districtul a dispărut definitiv, iar în prezent a rămas doar blocul delimitat de străzile Tímár și Vígkedvű Mihály. Casa de sub Strada Vígkedvű Mihály nr. 35 este o comoară ascunsă a acestui district. Merită să faceți o plimbare și în această direcție pentru a admira poarta sculptată, fațada bogat decorată și bine conservată, precum și putto-urile de pe buiandrugi.

Strada Nap nr. 6
În partea vestică a centrului orașului, în zona nucleului așezării din epoca Árpád, denumită Debrecenfalva, a rămas probabil în cea mai mare măsură substanța și atmosfera caselor cívis-ilor. Punctul focal al zonei îl reprezintă Piața Méliusz cu Verestemplom (Biserica Roșie) construită în 1887. Piața este străbătută de strada Kossuth aglomerată. În partea nordică a pieței se află cel mai mare peisaj stradal alcătuit din case cívis al Debreținului. De asemenea, merită să faceți o plimbare și pe partea sudică, unde mai sunt situate alte case de mare valoare. Casa burgheză cu fațada din clincher sub Strada Nap numărul 6 se remarcă prin faptul că și acesta a fost proiectat de arhitectul renumit din Budapesta, Pecz Samu, al cărui nume este legat de Verestemplom.

Strada Kígyó nr. 42
Potrivit istoricului local Sápi Lajos, strada Kígyó și împrejurimile sale reprezintă cel mai vechi nucleu al așezării Debreținului. Cu străzile sale șerpuite, casele vechi și aspectul rural, zona micuță, aflată la o plimbare de doar câteva minute de centrul orașului, are o atmosferă cu adevărat unică. Aici se regăsesc posibil cele mai vechi case cívis din oraș, anumite părți ale cărora pot fi vechi de chiar sute de ani, majoritatea lor însă fiind semnificativ transformată în prezent. Casele cívis înguste, perpendiculare străzii, au fost extinse longitudinal în spate, cu o închidere superioară triunghiulară distinctivă la frontul stradal, și delimitate cu o poartă dominantă sau de un gard masiv din lemn. Au mai rămas aproximativ 30 din aceste case, care și-au păstrat oarecum caracterul original. Una dintre cele mai valoroase dintre acestea este casa cívis de pe strada Kígyó nr. 42.

Strada Lórántffy nr. 19
La intersecția dintre străzile Lórántffy și Kígyó, a rămas unul dintre cele mai originale peisaje stradale într-o unitate organică de case cívis și case burgheze În plus față de decorațiunile originale ale casei burgheze în stil Art Nouveau de pe strada Lórántffy nr. 19, anul construcției sale a fost, de asemenea, inscripționat în mod unic pe fațadă: 1910. Casa este de interes istoric local, deoarece a fost folosită ca spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar pe pereții porții se mai pot regăsi inscripții militare originale.

Strada Egymalom nr. 3
Fermecătoarea stradă Egymalom, care duce spre districtul Szentlászlófalva, era ultima din oraș unde toate casele erau case cívis încă rămase în forma lor originală. Peisajul stradal unificat al părții cu numere pare se poate observa și pe străzile Péterfia și Rákóczi, ceea ce face din această zonă a Debreținului una cu adevărat valoroasă, demnă de conservat. Plimbându-vă pe străzile fermecătoare, merită să vă opriți puțin la casa de sub numărul 3 de pe strada Egymalom, poarte căreia este decorată de o sculptură al capului unui bărbat cu barbă pompoasă. Sculptura capului lui Bacchus, zeul vinului și al intoxicației din mitologia romană, este completată de sculpturi ale capetelor unor femei asupra buiandrugilor ferestrelor.
